Marturie reactii post-vaccinale, gemeni: baiat cu simptome din spectrul autist descoperite inainte de 1 an si fetita cu multiple intolerante si alergii

"Sunt mămica a doi copii, un băiațel și o fetiță, gemeni. Ambii au fost afectati într-un fel sau altul de vaccinuri. Pe atunci nu ştiam nimic despre vaccinuri, ştiam doar ce îmi spuneau medicii şi anume că trebuie făcute. Le-am făcut... Au fost vaccinaţi până la 4 luni, inclusiv cu a doua doză de hexa.

Erau perfecţi înainte de vaccinuri. S-au născut la termen pentru o sarcină gemelară – în săptămâna 38, băieţelul a avut la naştere o greutate de 2.750 kg şi scor APGAR 10, iar fetiţa – 2.370 kg şi scor APGAR 9. Nu au stat la incubator.

Încep cu băieţelul. În primele luni se dezvolta bine, mânca bine, dormea, lua în greutate normal. La o lună şi jumătate gângurea foarte mult, râdea, era foarte isteţ şi receptiv, ţin minte că eu şi soţul spuneam despre el că o să vorbească foarte repede, atât de mult gângurea. Apoi, pe la 2 luni şi jumătate - 3 luni ne amuzam că ne imita cântecul, cânta şi el ca răspuns la melodiile pe care le auzea sau la cântecul nostru. Era forte atent la ce îi arătam şi spuneam, ne răspundea prin gângureli când îi vorbeam şi ne urmărea cu privirea, râdea tot timpul când ne jucam cu el.

A făcut vaccinurile hexa la 3 şi 4 luni. În decurs de o lună după vaccinul de la 4 luni am observat o schimbare la el, a devenit din ce în ce mai apatic, mai agitat, mai nervos, nu mai dormea bine, se trezea de nenumărate ori pe noapte şi ţipa. 

Am mai observat că nu mai era băieţelul vesel şi atent pe care îl ştiam. Plus că nu mai gângurea deloc, amuţise! Pe la 5 luni devenise din ce în ce mai absent şi neatent, trist şi părea rupt de realitate, de tot ce se întâmpla în jurul lui. Părea că nu mai înţelege nimic şi pe zi ce trecea era tot mai împietrit la orice stimul. 

Pe la 6-7 luni am observat că nu se mai întorcea către noi când îl strigam, decât foarte rar, după multe chemări, nu mai râdea aproape deloc, plângea sau ţipa aproape tot timpul, era agitat şi nimic nu-i mai convenea, nici măcar când încercam să-l sărutăm, să-l gâdilăm, sau să-l aruncăm în sus, lucruri care înainte îi făceau mare plăcere. Nu reuşeam să comunicăm cu el, să-l facem să ne înţeleagă sau să înţelegem ce vrea.
Nu mai cânta ca înainte şi odată cu trecerea timpului am observat că nu se nu se mai juca normal. Joaca lui era stereotipă, compusă din trântirea obiectelor pe jos, de nenumărate ori, răsucirea lor sau lovirea obiectelor în mod repetat să facă zgomot. 

Am început să citesc şi am dat peste alte cazuri ca ale noastre. Am făcut legătura cu vaccinurile. Mi-am amintit că eu nu am fost niciodată liniştită cu subiectul "vaccinare", ştiam că unii părinţi refuză şi nu înţelegeam de ce. La momentul vaccinării am întrebat-o pe doamna doctor dacă sunt motive de îngrijorare şi ce riscuri implică vaccinarea pentru copii, iar dumneaei m-a „liniştit”, ridicând în slăvi beneficiile vaccinării şi spunându-mi că nu există alte reacţii adverse în afară de roşeaţă la locul înţepăturii şi eventual febră. Acum însă înţelegeam că unele efecte adverse pot fi chiar foarte, foarte grave şi noi le trăiam. Găseam mai multe persoane în situaţia noastră, părinţi „păţiţi­” care acuzau aceleaşi simptome la copiii lor, toate după vaccin. Nu putea să fie doar o coincidenţă! 

Băiatul a stagnat multe luni. În timp ce alţi copii de vârsta lui se dezvoltau, el bătea pasul pe loc. Mai mult, pe la 10 luni începuse să aibă stereotipii şi mişcări anormale ale capului şi corpului. Dădea din cap stânga-dreapta, cu tot cu una din mâini, repetând mişcarea de 6-7 ori. Făcea asta în mod repetat de mai multe ori pe zi.
Aşadar lucrurile mergeau din ce în ce mai rău . Pierduse achiziţii şi apoi stagna... şi apăruseră mişcările astea anormale! ERAM DISPERAŢI!!! Ştiam că vaccinurile ne afectaseră copilul.

Am fost la mai mulţi medici... ridicau din umeri... am început tratament de detoxifiere, suplimente, regim (fără lactate, fără gluten) şi usor uşor au început să se vadă îmbunătăţiri.
La 1 an şi ceva am consultat şi un neuropsihiatru din Bucureşti, temându-ne de un diagnostic de tulburări de spectru autist... Dar la acel moment copilul se îmbunătăţise mult, în urma tratamentului pe care îl urma deja de câteva luni. Neuropsihiatrul ne-a pus diagnosticul de "întârziere în dezvoltare" şi ne-a recomandat tratament medicamentos şi terapie pe limbaj şi cognitiv, zi de zi, cu un psihoterapeut, întrucât până la acea vârstă copilul nu spunea niciun cuvânt şi nici nu părea că o s-o facă prea curând...
Cu acea ocazie am întrebat medicul neuropsihiatru dacă este legătură între autism, întârzieri în dezvoltare şi vaccin şi mi-a răspuns: "Nu există dovezi ştiinţifice în acest sens, DAR…NICI NU PUTEM NEGA NUMĂRUL FOARTE MARE DE COPII CARE AU AVUT PROBLEME DE ACEASTĂ NATURĂ ÎN URMA VACCINURILOR!!!” Păi cum să mai ai curaj să vaccinezi?

Referitor la raportarea reacţiilor adverse, am avut o discuţie cu doamna doctor de familie, când ne-a sunat pentru vaccinul ROR, la 9 luni, pe motiv de "epidemie de rujeolă", care "intrase în judeţ", ce mai, era "bau–bau"! Cu acea ocazie i-am cerut să raporteze reacţiile adverse suferite de copil, dar ne-am lovit de un zid. Nu poate raporta pentru că eu ca părinte NU AM DOVEZI că e de la vaccin! A tot dat vina pe copil, spunând ba că e născut prematur, ba că e sarcină gemelară, ba că ea oricum văzuse că nu se dezvolta bine înainte de vaccin! (ceea ce nu era adevărat) si că dânsa e oricum PREA MICĂ să raporteze aşa ceva fără dovezi... Şi că SINGURELE REACŢII ADVERSE PE CARE LE POATE RAPORTA SUNT FEBRA ŞI ROŞEAŢA LA LOCUL ÎNŢEPĂTURII! M-a înfuriat la culme! Dar cum de copilul fusese perfect, făcea atâtea până la vaccin şi apoi a regresat??? Asta nu ştie, copilul e vinovat, el oricum era în urmă! Grozava gândire... dă vina pe copil! Oricum nu există dovezi.
I-am spus că refuzăm categoric orice alt vaccin şi ne asumăm riscul să dăm piept cu "bau– bau" , adică o boală a copilăriei pe care şi eu am făcut-o şi n-am mai murit. Ne-a cerut să dăm o declaraţie şi am dat-o. După care am raportat chiar eu reacţiile adverse completând personal fişa RAPI , on-line.
 
Acum că avem o confirmare de la medicul neuropsihiatru că sunt mulţi copii care au probleme de natură neurologică în urma vaccinării, stau şi mă întreb: cine trebuia să ne informeze despre riscurile vaccinării, despre reacţiile adverse MENŢIONATE CHIAR ÎN PROSPECTE (cum am aflat ulterior)? Poate aflând de posibilitatea sechelelor neurologice nu aş fi ajuns aici pentru că nu mai vaccinam! A cui era datoria să ne spună adevărul, ambele faţete ale vaccinării, ca să putem alege? A celei care nu ştie decât de febră şi roşeaţă? Cea la care ne ducem încolonaţi pentru "imunizare", cu încredere, că "ştie mai bine"? Nici dacă-mi dădea o bâtă în cap nu cred că eram mai dezamăgită... de tot sistemul, nu doar de un medic...

Acum băiatul e bine, şi-a revenit mult, a recuperat, face detoxifiere... încă nu vorbeşte... Vom vedea în timp ce va fi. Sperăm să-şi revină complet cu ajutorul lui Dumnezeu.

Fetiţa a avut şi ea de suferit de pe urma vaccinurilor. Încă din maternitate, după vaccinare i s-a declanşat dermatita atopică, pe care a avut-o luni de zile, a suferit mult în primele luni de viaţă din cauza refluxului esofagian, cu nopţi nedormite, arcuit şi plâns în timpul alăptării, ţipat ore în şir ziua, noaptea... noi disperaţi nu ştiam de la ce... în fine, astea au trecut, cu chin pentru toată lumea, dar au trecut... În prezent are multiple intoleranţe alimentare, alergii, pentru care ţine regim. Aproape refuză solidele... nu ia în greutate... încă nu am rezolvat problemele digestive, face încă tratament. Sper să trecem cu bine şi peste ele.

Totuşi, cred că o să mă întreb mult timp de acum înainte cum ar fi fost copiii noştri dacă nu i-am fi vaccinat: sigur mai SĂNĂTOŞI!"

Maria, 37 ani

Va rugam sa trimiteti marturiile voastre cu reactiile post-vaccinale la adresa de email: anti.vaccinuri@gmail.com !
Multumim!

 
Grup facebook: Anti-vaccinuri obligatorii, viață sănătoasă

#Informeaza-te
#CunoasteRiscurile